La AFAN, credem cu tărie în câteva lucruri. Credem în educația financiară a sportivilor. Suntem convinși că poate aduce doar beneficii și contribuie la crearea unui mediu propice dezvoltării. Credem în drepturile jucătorilor, dar și în obligațiile acestora. Credem în solidaritate, unitate și responsabilitate. Credem în vocile care ar putea ajuta sportul, în oamenii care pot da un sfat util, de la care putem adăuga niște lecții în bagajul personal.
Asta ne-a motivat să începem o serie de discuții cu actuali sau foști sportivi despre care noi credem că au ceva de spus și merită ascultați. Vrem să punem în lumină exemple de succes, povești care vin la pachet cu o morală. Interviul de astăzi este cu Florin Lovin, căruia îi mulțumim că a acceptat invitația de a discuta cu noi.
Campion cu Steaua și Astra. Semifinalist în Cupa UEFA. A jucat de două ori în Liga Campionilor și a luat contact cu fotbalul de afară, în Germania și Austria, care i-a schimbat viziunea despre fotbal și viață. La final de carieră, n-a fost atras de antrenorat și a dat echipamentul de fotbal pentru costumul de businessman.
În afaceri a intrat pe vremea în care juca. Deși viața de sportiv încă avea prioritate, a reușit să le îmbine, să găsească motivația pentru a construi ceva care să-i aparțină, iar astăzi este un antreprenor de succes. La retragere, nu a agățat ghetele în cui, ci a început să le comercializeze. Florin a pornit primul business la 28 de ani, când și-a deschis un magazin online prin care vindea ghete de fotbal.
Despre Florin putem spune că e un om calculat, rațional. O parte din banii câștigați din cariera sportivă i-a investit inteligent, din dorința de a nu depinde financiar doar de fotbal când nu va mai fi activ. Și-a dorit – și a reușit – să pună bazele unei afaceri de familie, una care să-i ofere independență financiară.
Am început să am un spirit antreprenorial de când jucam la Steaua, pe la 22-23 de ani. Nu prea era cu comerțul online atunci. Toți își luau ghete de pe un site de specialitate din Anglia. Așa mi-a venit ideea să fac o afacere din asta. Nu era o chestie financiară, ci mai mult satisfacția de a face niște bani și din altceva. A pornit ca o joacă și a început să se dezvolte.
Am încercat să dezvolt ceva, să nu depind de fotbal când mă las. Am avut x exemple în jurul meu, jucători care au avut mulți bani și care au clacat după retragere.
Florin a avut inspirația de a vedea oportunitatea într-o nișă încă neexploatată pe atunci în România și a acționat. Poate părea simplu la prima vedere, dar nu e. Când a început afacerea, umbla cu imprimanta și topul de hârtie peste tot unde mergea. Trebuia să printeze și să verifice singur toate detaliile: dacă s-au încasat banii, cum merge cu firma de curierat, dacă s-au livrat cu succes ghetele. Așa a început să se educe singur, să învețe să lucreze în Excel sau PowerPoint, pentru a se descurca doar cu laptopul.
Am deschis primul site de specialitate din România – ghetefotbalonline.ro. A fost cu mult peste așteptările mele. Ajunsesem să vând în jur de 50-80 de perechi pe zi. Piața din România era avidă după un site de genul, nu o făcea nimeni. M-a luat prin surprindere cât de bine a mers. E un business destul de greu de gestionat logistic, pentru că lucram exclusiv cu branduri premium.
Anul trecut, în 2021, a luat decizia de a vinde afacerea unei firme mult mai mari cu care colabora deja. Nu s-a deconectat total, devenind manager general pe România în acest business. Lucrurile nu merg mereu conform planului, nu e totul lapte și miere, dar poți învăța din eșecuri, sunt lecții prețioase.
La un moment dat, mă depășeau toate oricât încercam. Eram mereu cu un pas în urmă față de ce însemna business-ul ăsta. Am făcut și greșeli, prima a fost să deschid magazin fizic. Nu mai puteam să susțin financiar. Toate lucrurile pe care le-am învățat din perioadele mai complicate m-au dezvoltat enorm. Chiar dacă investiția dă cu minus economic, îți dă cu plus ca dezvoltare personala. Dacă te educi și te dezvolți mereu, nu are cum să nu vină răsplata.
Experiențele din Germania și Austria l-au modelat din toate punctele de vedere. Revenirea în România i-a arătat și mai mult cât de inspirat a fost să calce pe drumul antreprenoriatului și să aibă un venit din afara salariului de fotbalist.
Când am venit din Austria, am mers la Galați. Eram obișnuit cu banii la zi. Am revenit în România și m-am ciocnit de restanțe, promisiuni. Atunci am realizat cât de norocos sunt că, dacă nu iau banii 3-4-5 luni, n-am treabă financiar, am afacerea mea.
În continuare, afacerile îi ocupă majoritatea timpului. Între timp, Florin a intrat pe piața imobiliară, fiind inspirat de o vacanță petrecută în Austria, și a deschis la Bacău mai multe apartamente de lux (bungalouri, studiouri în termeni turistici). Care ar fi principalul beneficiu al acestor investiții?
Mi-am deschis niște apartamente în regim hotelier. Ele sunt plasa mea de siguranță. Orice s-ar întâmpla îmi asigură traiul de zi cu zi. Astea rămân stabile, mereu vom avea o viață liniștită cu ele.
Eu n-am avut niciodată foarte mulți bani. Spre deosebire de foștii mei colegi, eu am fost în coadă ca bani câștigați din fotbal. Am ajuns acum să fac mai mulți bani decât făceam din fotbal. Câștig dublu, spre exemplu, față de ultimul meu salariu la Astra, când am ieșit campion.
Florin a acumulat destulă experiență, atât în fotbal, cât și în afaceri, și crede în importanța educației financiare. Încă de când juca, încerca să ofere sfaturi colegilor mai tineri, să-i încurajeze să nu risipească fără sens toți banii câștigați.
Mulți sportivi nu vor să înțeleagă. Merg pe ideea: lasă, am timp. Înainte să plec în Austria sau Germania și eu gândeam la fel. Aveam colegi la 1860 Munchen care aveau 1.5m de euro salariu pe an și veneau cu o mașină normală, se îmbrăcau normal. Și eu, că jucasem în Liga Campionilor, mă îmbrăcam numai de firmă. Atunci mi-am schimbat viziunea total. De ce e mai important unul dacă vine cu Porsche sau mai știu eu ce? Educația copiilor și a tinerilor trebuie să primeze. Contează ce fel de om ești, ce ai în cap, ce oferi, nu contează cum te îmbraci, câți bani dai pe haine.
Jucătorii n-ar trebui să-și facă un țel din a demonstra lucruri. Când m-am dus la Steaua, aveam Skoda. În jurul mereu, îți dai seama, toată lumea era cu Range Rover, Mercedes. Pe mine nu m-a interesat.
Viața de fotbalist este intensă, ajungi să crezi că ai lumea la picioare, că totul se învârte în jurul tău, dar, în același timp, e scurtă. La final, te trezești cu o nouă viață. Principalele surse de venit pe care le aveai – salariile de la club – dispar. Ai nevoie de un plan, mai ales dacă nu alegi calea antrenoratului.
Când te lași de fotbal, de a 2-a zi, începi o altă viață. Nimic din ce ai făcut în ultimii 25 de ani nu se mai aplică. Erai obișnuit să ți se aducă totul la masă, să stai la hoteluri bune. Te trezești dimineața și te întrebi ce faci.
Principalul motiv pentru care m-am apucat de antreprenoriat este de a avea independență financiară. Cândva, îmi doresc să aplic toată experiența pe care o am la nivel organizatoric în slujba unui club care are un proiect serios. Am acumulat multe cunoștințe în Germania și Austria. Mergeam prin birouri, întrebam de ticketing, la juridic întrebam cum se fac contractele. Am învățat mult pe final de carieră. Îmi făceam singur contractele, le negociam singur, cunoșteam și legile.
Fiecare sportiv se poate raporta la bani oricum dorește. Ca jucător, ajungi de multe ori să câștigi niște sume la care nici nu visai. Nu e ușor să te motivezi singur pentru a te gândi la viitor, la ce urmează după carieră, dar e important să descoperi ce altceva ți-ar plăcea să faci. Florin are și un sfat concret, plecând de la un scenariu fictiv, pentru jucătorii tineri care ajung să aibă în cont mulți bani.
Să zicem că ești fotbalist pe la 20 de ani și câștigi aproximativ 10.000 de euro pe lună. 80% din bani i-aș investi într-un apartament, cu o rată lunară de 7-8.000 de euro. Rămâi cu 2-3.000 de euro să trăiești, nu ai voie să consumi mai mult. Cu rata aia, într-un an și puțin ai plătit creditul. La finalul unui contract de genul, de câțiva ani, ai 3-4 apartamente care îți rămân.
Înveți să nu faci excese, te disciplinează felul ăsta de investiții. Nu trebuie să ieși mereu la restaurant, poți manca și acasă. De ce să-mi iau parfum de 1.000 de euro când pot lua cu 100. Da, stilul ăsta de viață poate merge pentru jucători, nu știu, din Premier League, care câștigă milioane.
Leave a Reply