FIFPRO își exprimă consternarea față de situația profesională a fotbaliștilor profesioniști din România și de lipsa de interes arătată de Federația Română de Fotbal (FRF) de a găsi soluții adecvate acestei situații alarmante.
„Suntem sătui până peste cap de administratorii fotbalului din România, care își arată în mod repetat lipsa completă de interes față de situația jucătorilor”, afirmă directorul juridic al FIFPRO, Roy Vermeer.
FIFPRO și Asociația Fotbaliştilor Amatori si Nonamatori din România (AFAN) se arată șocate de numărul alarmant de probleme cu care se confruntă jucătorii: neplată, rezilieri de contracte și lipsa unor procese echitabile.
FIFPRO și AFAN au depus două contestații la Curtea de Arbitraj pentru Sport (TAS), în care denunță situația actuală: „Vom continua să facem apel la deciziile Federației Române de Fotbal, până când aceasta va prezenta măsuri eficiente care să contribuie la îmbunătățirea situația actuale”.
Vermeer a evidențiat cinci exemple care ilustrează starea actuală a lucrurilor din România:
1. În ultimele opt luni, sindicatul de fotbaliști AFAN a prezentat un număr alarmant de 460 de cereri în fața organelor de soluționare a litigiilor, în care jucătorii au solicitat fie plata salariului datorat, fie încetarea contractelor lor, ca urmare a nerespectării prevederilor contractuale. Marea majoritate a acestor cazuri sunt în curs de soluționare.
2. Fotbaliștii români primesc un tratament considerabil mai rău decât colegii lor străini. În timp ce jucătorii străini își pot rezilia contractul de muncă în mod automat dacă nu se plătesc două salarii, cu o perioadă de preaviz de 15 zile (în baza Regulamentelor FIFA), jucătorii români trebuie să solicite acordul Comisiei pentru Soluționarea Litigiilor pentru a rezilia contractul. O astfel de cerere poate dura până la trei luni înainte de soluționare. În tot acest timp, jucătorul este obligat să rămână înscris la club. Aceasta înseamnă că, în general, un jucător este neplătit de cinci luni înainte ca o decizie să fie aprobată. AFAN și FIFPro au depus o petiție la CAS pentru a denunța aceste reglementări abuzive și speră că cererea lor va fi soluționată în mod rezonabil.
3. Dinamo București – un club român despre care FIFPRO a raportat anterior – a primit o interdicție la transferuri de la FIFA în martie 2021, pentru că nu a plătit un jucător străin în urma unei decizii a Camerei pentru Soluționare a Litigiilor din cadrul FIFA. În iunie, clubul a intrat în insolvență (a doua oară din 2015), după care a cerut FIFA să ridice interdicția la transferuri, cerere cu care FIFA a fost de acord. Acum insolvabilul Dinamo a transferat și a înregistrat noi jucători, dat fiind că FIFA a ridicat interdicția la transferuri, permițându-i astfel lui Dinamo să cheltuiască mai mulți bani pe jucători noi, fără să-i plătească pe cei vechi.
4. Federația Română de Fotbal a acordat pentru două cluburi permisiunea să își transfere dreptul de a participa la competiție (licență profesională) către noi entități cu nume similare. Deciziile au fost luate cu încălcarea regulilor aplicabile și sunt foarte dăunătoare jucătorilor entităților „vechi”, care nu vor primi niciun ban din sumele datorate. FIFPRO și AFAN fac apel la aceste decizii la TAS.
5. Fotbaliștii români de tineret sunt obligați să semneze primul lor contract profesional cu clubul unde sunt înregistrați. În caz contrar, riscă să primească o suspendare de până la doi ani. FIFA a confirmat anterior că aceste reguli sunt incompatibile cu propriile sale regulamente, dar modificările corespunzătoare nu au fost încă puse în aplicare.
„Din păcate, Federația Română de Fotbal este unul dintre numeroasele exemple în care principalul obiectiv al federației pare să fie să limiteze cât mai mult drepturile jucătorilor. În orice altă industrie, o restricție privind drepturile angajaților ar necesita un acord colectiv. Cu toate acestea, în fotbal, numeroase federații naționale au revendicat autoritatea de a impune reguli jucătorilor, ignorând drepturile, nevoile și preocupările acestora și fără nicio formă de negociere sau de aderare la principiile democratice.”
„Jucătorii nici măcar nu sunt considerați membri ai federației, ceea ce ridică întrebări precum care este baza în care federațiile naționale apreciază că au dreptul să impună restricții de muncă”, spune Vermeer.
Leave a Reply