Andreas Calcan are 22 de ani, a trecut prin momente grele la „U” Cluj în ultimii doi ani și a ajuns acum în Olanda, la Willem Tilburg, unde a debutat ca titular în prima etapă de campionat, așa cum a început și aseară meciul cu Roda Kerkrade (schimbat în minutul 62). Săptămâna trecută a jucat ultimele 20 de minute în marea bombă Ajax – Willem 1-2!
Cum ai ajuns de la „U” Cluj, o echipă falimentară, în campionatul Olandei, la Willem?
Am ajuns aici prin intermediul domnului George Ogăraru, am lucrat cu dânsul la „U” Cluj și acum m-a ajutat să vin aici, știind de problemele din România. Am stat în probe două săptămâni, am confirmat, iar oficialii clubului au decis că vor să semnez pe doi ani, plus opțiune de prelungire pe încă un an.
Sâmbăta trecută ai jucat ultimele 20 de minute în Ajax – Willem 1-2, una dintre marile surprize ale campionatului olandez. Cum a fost?
A fost un moment extraordinar, cea mai mare victorie din cariera mea de jucător! Să învingi Ajax pe Amsterdam Arena, e ceva special, dar și unic în istoria clubului Willem!
Ai început titular în primul meci din actuala ediție, ai fost apoi rezervă, acum iar titular…
Da, am început titular prima etapă, am jucat tot meciul, dar la câteva zile am făcut RMN, pentru că aveam dureri foarte mari și n-am mai reușit să le suport. A fost o perioada intensă de pregătire, venită după două luni de pauză. Din această cauză, suprasolicitat fiind, organismul s-a resimțit. Acum sunt într-un program special, fac doar un antrenament. Ne concentrăm mai mult pentru a ajunge cât mai proaspăt în ziua meciului.
Am citit pe gsp.ro că ai probleme mari din cauza unei pubalgii netratate. La „U” Cluj nu aveau bani de tratament sau ce s-a întâmplat?
Cam da… Acolo am făcut un ecograf acum fix doi ani, în luna august, când mi-a apărut, și doar atât, În rest, nu am primit niciun tratament.
Când se estimează o refacere completă?
Sunt pe drumul cel bun. Acum urmez acest program și iau câteva pastile înainte cu două zile de meci. Îmi doresc să fiu complet recuperat cât mai repede și, cu siguranță, o să trec peste durere pentru a-mi atinge maximul de potențial si a realiza performanță în fotbal!
Cu ce „gaură” financiară ai rămas?
Nouă luni neplătite la Cluj si trei la Vâlcea, plus alte prime de obiectiv sau clauze neachitate. Asta a fost gaura financiară cu care am plecat din România.
„La U, mâncam din mila oamenilor din Cluj!”
Ce s-a întâmplat în ultimul an sau în ultimii doi ani acolo?
S-au întâmplat foarte multe lucruri și, din moment ce clubul a intrat in faliment, e clar că nu a fost tocmai bine… În principal, lipsa de pricepere a conducătorilor a dus la acest deznodământ. Am fost tratați fără pic de respect și profesionalism, știam asta, însă de-abia după ce am ajuns în Olanda văd și înțeleg exact câți ani lumină ne despart. Aici a fi fotbalist înseamnă o meserie, iar aceasta este tratată cu respect și apreciată. În ultimul an, primeam mâncare din mila oamenilor din Cluj, au fost foarte multe, dar nu mai contează, au trecut, privesc optimist înainte!
Care sunt diferențele dintre „U” și Willem?
Diferența față de „U” Cluj e abisală. Aici sunt toate condițiile pentru performanță, e mediu profesionist din toate punctele de vedere. Singurul aspect la care ne putem asemăna sunt fanii.
Ești convocat la naționala U21, transferul tău în Olanda te face să te gândești și la naționala mare?
Naționala României este un vis și, totodată, unul din obiectivele mele. Cu acest gând mă trezesc în fiecare dimineață, însă sunt conștient că am mult de muncă pentru a ajunge acolo, sus.
Un sfat pentru foștii tăi colegi de la „U” și pentru fotbaliștii români care trec prin clipe dificile?
Nu sunt în măsură să dau sfaturi. Ce pot spune este că pe mine iubirea pentru fotbal m-a ajutat să trec peste toate problemele care au fost, am muncit la maxim zi de zi, m-am dedicat sută la sută, am avut o disciplină de fier și m-am bucurat de fotbal, chiar și când am jucat anul acesta în campionatul universitar! Fotbalul nu te trădează dacă îi ești fidel. La Cluj, mi-au luat multe, însă pasiunea pentru fotbal nu au putut sa mi-o răpească!
Credit foto: Arhivă personală Andreas Calcan
Leave a Reply