Dumitru Costin, secretarul general al AFAN, ne dezvăluie ultimele proiecte ale Sindicatului fotbaliștilor și crede că doar o acțiune radicală a jucătorilor poate schimba multe în statutul lor actual și în regulamentele de multe ori în defavoarea acestora.
Costin Lazăr, unul dintre jucătorii cu experiență din Liga 1, spunea într-un interviu pe site-ul AFAN că oficialii cluburilor folosesc metode abuzive pentru a-i determina pe fotbaliști să semneze rezilierea contractelor. Ce poate face AFAN în acest sens?
Noi am intervenit oridecâteori ni s-a cerut. Constatarea domnului Costin Lazăr este una reală. Dar, sportivul trebuie să fie foarte atent. Contractul are două părți, două tabere, sportivul și angajatorul. Angajatorul nu poate în nici un fel să modifice unilateral acel contract dacă nu există și voința sportivului. Așa că, atunci când semnezi un contract, întreabă AFAN! Iar asta o fac deja foarte mulți. Te ajutăm, suntem lângă tine, nu ne interesează sumele care sunt în contract, dar ne interesează clauzele juridice. Dacă acestea sunt scrise corect, atunci nu mai ai cum să fii supus acelui abuz. Dacă în executarea unui contract, ești supus unor presiuni, iar angajatorul tău vrea să te facă dispărut de acolo, contactează-ne, informează-ne din timp, nu semna, nu da curs acelor abuzuri la care ești supus.
Cum și-a recuperat Ionel Ganea un sfert de milion de euro de la Timișoara
Ce caz în care AFAN a recuperat mulți bani pentru un fotbalist ați da drept exemplu?
Cu ani în urmă, un fotbalist în activitate, jucător de națională, un personaj, Ionel Ganea, se afla sub contract cu Timișoara. Conducerea clubului voia să scape de el după ce-l folosise și la propriu, și la figurat. Știindu-i temperamentul vulcanic, l-au incitat. Când a făcut anumite abateri, l-au sancționat, dar apoi și-au zis ei că ar fi cazul să-i dea un șut în fund și să scape de el. Ionel Ganea n-a cedat acelor presiuni, a făcut ceea ce eu îi îndemn pe fotbaliști: ne-a sunat și ne-a spus despre ce e vorba. Ne-am întâlnit și am stabilit un mecanism de lucru pe care l-a urmat cu strictețe.
Păi el e cam impulsiv. Cum de s-a abținut?
L-au hărțuit, l-au amenințat, l-au trimis să se antreneze singur. Era un pachet de nervi. Era în stare să se bată la propriu cu Iancu și cu cei din conducere pentru umilința la care a fost supus. Am reușit să-l conving să respectăm regulamentele, să respectăm contractul. Am reușit să-i dovedim și și-a luat toți bănuții, aproape un sfert de milion de euro, toți banii pe care îi mai avea de luat din tot contractul cu Timișoara. M-a supărat însă și n-am mai vorbit cu el de multă vreme, pentru că, în momentul în care a fost antrenor la Universitatea Cluj, a început să facă exact aceleași lucruri pe care i le-au făcut lui conducătorii de la Timișoara. N-a învățat nimic din lecția de viață pe care a primit-o.
Fotbaliștii sunt de multe ori păcăliți din cauza contractelor pe care le semnează. Cum ar putea să prevină așa ceva?
Noi ne-am pregătit ca din această toamnă să punem un mult mai mare accent pe educarea și informarea jucătorilor foarte tineri, care și așa au probleme din cauza regulamentelor. Ne-am propus să îi învățăm pe ei, ca și pe părinții lor, mai ales pe aceștia, care de multe ori se bagă în ciorbă mai mult decât le fierbe oala și greșesc împotriva copiilor lor, din goana după bani. Cunoscându-și drepturile și obligațiile, vor fi mult mai greu de manipulat de către conducătorii de club. Vom face campanii, vom merge în țară, ne vom întâlni cu copiii, le vom explica, le punem informații la dispoziție.
„FRF și LPF văd în sportivi instrumente pe care le folosesc temporar”
Păi n-ar trebui să facă Federația, Liga așa ceva?
Nu, pentru că n-au acest interes. Ei văd în sportivi niște instrumente pe care le folosesc temporar. Mai avem de clarificat statutul relației de muncă dintre sportivi și cluburi, dintre sportivi și federațiile sportive, pentru că legea este în continuare șchioapă la acest capitol. Noi susținem, ca sindicat, că discutăm de relații de muncă și de nevoia unui contract de muncă pentru sportivi, refuzăm să acceptăm teza unor contracte de prestări servicii.
Dar nu s-a mai implementat contractul cadru?
A apărut printr-un ordin comun, semnat de ministrul sporturilor și de ministrul muncii, un contract pentru activități sportive, dar el este în continuare imperfect. Mulți dintre angajatorii care încheie astfel de contracte vor merge în continuare pe convenții civile. O să ne trezim din nou cu Fiscul că retratează acele contracte și că îi obligă pe angajatori să plătească taxele pe care ar fi trebuit să le plătească în momentul în care înregistrau acele contracte. Avem totul pregătit și sper ca în toamnă să punem și această relație de muncă în parametri corecți.
Și cum îi va ajuta pe sportivi noul contract?
Contractul va fi unul cu anumite particularități și va ajuta sportivii să aibă la dispoziție și accesul la fondul public de pensii, de sănătate. Am avut multe situații în care sportivii au încheiat alte tipuri de contracte, nu aveau contribuții plătite și, după 10-15 ani de carieră, nu aveau nicio contribuție la pensie. Ai 30 și ceva de ani și în contul tău de pensii este un mare zero. M-au întrebat mulți: „Aș putea să beneficiez și eu de niște măsuri active care să mă sprijine, consiliere, orientare, calificare, recalificare, să mă pot duce spre un alt job, spre o altă meserie?” Păi nu poți, că n-ai plătit nimic.
„Contractele erau făcute șmecherește de angajatori!”
Și prin noul contract pot beneficia de toate acestea?
Evident că da! Oricum, în contractul acesta care era făcut șmecherește de angajator, am făcut un pas înainte, probabil că angajatorii din sport i-au înjurat pe legiuitori când, la ultima modificare a Legii pensiilor, s-au extins contribuțiile de pensii și pe convenții civile. Noi am fost cei care am făcut acest amendament, dar am avut grijă să plafonăm nivelul contribuțiilor la nivelul a 5 salarii medii pe economie. Nu l-am lăsat la toată valoarea contractelor, tocmai pentru a proteja cluburile angajatoare, care ar fi avut un nivel de contribuții foarte mare. Oricum, sistemul public de pensii n-ar fi putut să le plătească pensiile la valorile respective.
Spuneați acum ceva timp că sunt sportivi care mor de foame și că AFAN i-a împrumutat cu bani. S-a mai ameliorat situația fotbalistului român?
Din păcate, suntem tot pe acolo. Recent, am organizat, pentru al treile an consecutiv, un cantonament de pregătire pentru jucătorii fără contract din România. I-am pregătit, i-am instruit, le-am organizat jocuri, i-am dus într-un turneu în Bulgaria. Nu i-a costat nimic, casă, masă, transport, medicamente, susținătoare de efort. Au avut condiții mai bune decât au avut unii dintre ei la echipele la care au jucat, dar nu i-am văzut foarte interesați, chiar dacă, în anii trecuți, mulți dintre tinerii care au venit cu noi au avut posibilitatea să își găsească angajamente. Situația financiară în fotbalul românesc nu s-a ameliorat.
„Se semnează contracte fantasmagorice”
Dar sunt speranțe să se schimbe ceva?
Sper ca, odată cu această modificare legislativă, să vină mai mulți bani către fotbal și sper ca ai noștri conducători de cluburi să nu se mai angajeze în semnarea unor contracte fantasmagorice, pentru că, din speranța că unul sau doi dintre jucătorii aduși astfel vor sări și vor lua milioane de euro pe ei, le promit și semnează niște contracte pe care nu le plătesc niciodată. Îi apreciez pe acei conducători de cluburi care au simțul realității și spun clar: „Asta pot să plătesc, astea sunt contractele pe care le putem face, vă plătesc banii ăștia la timp, faceți-vă treaba pe terenul de joc! Îndepliniți obiectivele și performanța asta, primiți suplimentar acești bani”. Din păcate, sunt foarte puțini astfel de conducători în fotbalul românesc și în sportul românesc.
S-a vorbit de multe ori de faptul că jucătorii din România sunt tratați ca niște sclavi. De ce nu s-a recurs totuși la o grevă?
Din lipsă de solidaritate. N-au fost în stare să scoată nici măcar niște bannere pe teren, niște cârpe, cu niște mesaje…
„Doar prin grevă putem schimba ceva!”
Poate de frică…
De frică, din cauza presiunii pe care o exercită unii conducători de cluburi. Toată lumea știe că împăratul e gol, dar când vrei să strigi „Bă, împăratul e gol”, vin unii și-ți pun mâna la gură. Deși știu că ne aflăm în această situație lamentabilă, unii conducători de club vor să ascundă în continuare gunoiul sub preș. Eu le-am explicat jucătorilor și la ultima adunare generală pe care am avut-o. Le-am spus că, dacă vrem să rezolvăm multe din problemele fotbalului românesc, din regulamente, din norme, doar printr-un astfel de gest putem schimba ceva. Pentru că altfel, cu vorbă bună, cu amendamente depuse pe la Comitetul executiv al FRF, cu votul lui Emil (n.r. – Emilian Hulubei, președintele AFAN) acolo, cu zbaterile lui, cu zbaterile noastre, nu putem schimba foarte multe. Și v-am dat exemplul nefericit al lui Ekeng. Am analizat atunci toate regulamentele, ne-am dus cu un pachet întreg de amendamente. Și-au bătut joc de ceea ce am propus noi și am rămas tot așa.
De ce credeți că nu s-a schimbat nimic îmn această privință?
Propunerile noastre determinau niște costuri suplimentare pentru cluburi, dar acele costuri erau adresate sportivilor care se află sub contact cu cluburile și chiar cluburilor în sine, pentru că, dacă ți se întâmplă o belea d-asta, cum văd ceilalți jucători? „A, ăștia-s nenorociții ăia care nu-s în stare să aducă nici măcar o Salvare cu echipament de defibrilare, să aibă grijă de noi. Sau nu sunt în stare să facă niște vizite medicale, să aibă un medic de calitate la echipă”.
Ați propus grevă, și?
Greva nu se face așa, hodoronc-tronc! Sunt puține structurile sindicale fotbalistice din Europa și din lume care au reușit așa ceva, dar, cele care au făcut acest lucru, au câștigat! Au reușit să impună niște modificări decente de reguli care să le îmbunătățească fotbaliștilor statutul profesional pe care îl au.
Leave a Reply